TEHNOLOGIE PERETI MULATI
DEFINITII :
Pereti de sustinere din beton armat monolit – perete realizat din beton sau beton armat, perete realizat intr-o transee excavata in teren. Betonul este introdus in transee cu ajutorul tuburilor de betonare. Procesul de betonare poate avea loc in prezenta fluidului de foraj care are rolul sustinerii peretilor transeei, in aceasta situatie betonul inlocuieste fluidul din transee, sau betonarea poate avea loc in uscat.
Panou – sectiune din peretele mulat (sau peretele diafragma) care se betoneaza intr-o singura repriza – element singular. Un panou de perete mulat poate fi liniar, in forma de T sau L.
Grinzi de ghidaj – ziduri de sprijin (pereti) de dimensiuni reduse (in comparatie c dimensiunile panourilor) care au rolul de a ghida instalatia de excavat (sapa) si de asemenea de a asigura stabilitatea peretilor transeei in zona in care nivelul fluidului de foraj variaza (fluctueaza).
Tubulatura de betonare – tubulatura utilizata in cazul betonarii sub nivelul fluidului de foraj (sau sub apa); are rolul de a elimina posibilitatea contaminarii si segregarii betonului (fenomen care poate avea loc la contactul cu fluidul de foraj).
Fluid de foraj – fluid utilizat la realizarea excavatiilor adanci de tipul transeelor; fluidul de foraj este constituit dintr-o suspensie de bentonita, o suspensie polimerica sau un noroi autointaritor.
EXECUTIE
Etapele de executie sunt stabilite in functie de natura peretelui (tipul acestuia) si fluidul de foraj utilizat. In cazul general (cu utilizarea unui fluid de foraj) etapele de realizare a peretelui sunt urmatoarele
1) excavarea cu utilizarea unei suspensii bentonitice,
2) curatirea transeei,
3) introducerea carcasei de armatura in transee,
4) betonarea
5) indepartarea betonului contaminat de la partea superioara a betonului
Platforma de lucru
In cazul in care se lucreaza in localitati ,se va face si o degajare aeriana a amplasamentului lucrarii de liniile electrice de curent, telefon etc. Totodata este necesara si degajarea subterana de conductele de apa, canalizare, gaze, electrice etc. si orice alte constructii si instalatii subterane, utilizate pe amplasamentul baretelor.
La degajarea aeriana si subterana fata de liniile de curent se va tine seama si de normele de tehnica a securitatii muncii in vigoare.
Platforma de lucru va fi situata cu cel putin 1.5m deasupra celei mai inalte panze de apa subterana anticipata a fi intalnita in timpul realizarii excavatiei, incluzandu-se si posibile fluctuatii ale acesteia.
In cazul constructiei pe o panta platforma va fi orizontala.
Materialul folosit pentru constructia platformei sau ca material de umplutura va avea o calitate corespunzatoare si va fi compactat sau stabilizat.
La executarea sapaturii si amenajarea platformei de lucru se va urmari asigurarea unei bune deplasari a utilajelor in timpul lucrului (macarale, autobetoniere, basculante pentru transportul pamantului rezultat din excavare), precum si a spatiilor de depozitare necesare in procesul tehnologic de executie a panourilor. In acest sens platforma de lucru va fi prevazuta cu drumuri de acces pentru mijloacele de transport, degajate permanent ,astfel incat circulatia sa se desfasoare in bune conditii, fara stagnari sau pericole de accidente.
Pierderile din drenuri sau conducte adiacente lucrarii care pot afecta constructia peretelui ingropat vor fi oprite sau deviate. Pentru scurgerea apelor si, eventual, al noroiului de pe suprafata platformei de lucru, se vor amenaja pante de scurgere de 1%-2%. Se vor amenaja santuri sau rigole la marginea platformei de lucru, pentru colectarea si indepartarea apei sau a noroiului de pe platforma.
Grinzile de ghidaj
Scopul grinzilor de ghidaj este acela de a asigura aliniamentul peretelui mulat, de a servi ca elemente de ghidaj pentru instalatia de excavare, de a securiza marginile transeei impotriva cedarii acesteia in vecinatatea unui nivel de fluid de foraj fluctuant si de a servi ca suport pentru carcasa de armatura sau panourile prefabricate sau orice alt element introdus in excavatie pana la intarirea betonului sau a gelului beton.
Grinzile de ghidaj trebuie sa fie capabile sa preia reactiuni pentru cazul in care este necesara extragerea carcasei de armatura.
Grinzile de ghidaj sunt realizate in general din beton armat, turnate in situ, pe amplasament la o adancime variind intre 0.7m si 1.5m depinzand de conditiile de teren.
Grinzile de ghidaj vor fi proiectate si construite sa preia incarcarile la care vor fi supuse, inclusiv traficul echipamentelor si structurilor adiacente fara a prezenta deformatii sau deplasari si de a permite pozitionarea in toleranta a elementelor panourilor.
Interdistanta dintre grinzile de ghidaj trebuie mentinuta constanta prin spraituri pana la inceperea excavatiei.
Distanta dintre grinzile de ghidaj trebuie sa fie cu 20÷50mm mai mare decat latimea proiectata a peretelui ingropat. In cazul unor pereti poligonali sau cu forma neregulata poate fi necesara marirea distantei intre grinzile de ghidaj.
Suprafata superioara a grinzilor de ghidaj trebuie sa fie orizontala si sa aiba aceiasi cota la ambele capete ale transeei. In mod normal fata interioara a uneia dintre grinzile de ghidaj este utilizata ca referential pentru stabilirea pozitiei peretelui ingropat.
Excavarea
Sustinerea peretilor excavatiei
Pentru sustinerea peretilor excavatiei se va folosi fluidul de foraj. Fluidul de foraj se va fabrica din bentonita pulbere malaxata cu apa conform retetei prescrise in normativ.
In timpul fazei de excavare nivelul fluidului de foraj poate fluctua dar acesta nu va trebui sa scada sub nivelul necesar asigurarii stabilitatii excavatiei. Nivelul fluidului de foraj va ramane deasupra nivelului bazei grinzilor de ghidaj cu exceptia cazurilor cand nu exista riscul surparii pamantului de sub acestea.
Transportul fluidului de foraj din habe in transee se realizeaza prin pompare in conducte rigide din metal sau material plastic rezistent la actiuni mecanice, prelungite cu furtunuri din cauciuc armat, de diametru 8÷10cm.
Pomparea si recircularea fluidului se va face folosind pompe submersibile.
In timpul operatiilor de betonare a transeei excavate se va asigura reglarea debitului pompei submersibile in functie de ritmul de betonare.
Se recomanda reutilizarea fluidului de foraj numai dupa verificarea calitatii acestuia, pentru a corespunde conditiilor de calitate indicate in cele ce urmeaza.
Controlul calitatii fluidului de foraj se va efectua in mod obligatoriu la fiecare panou atat in timpul excavatiei cat si in inainte de betonare, prin incercari in laboratorul de santier pe probe prelevate din noroiul din transee. Asupra fiecarei probe se vor face urmatoarele determinari: densitatea, viscozitatea aparenta, filtratul, turta, continutul de nisip liber, pH-ul. Rezultatele se vor inscrie in buletinele de analiza.
In cazul in care fluidul de foraj recuperat dupa excavare nu indeplineste conditiile de calitate, se va proceda la inlocuirea lui, partiala sau totala, prin recirculare cu amestecuri noi, modificandu-se treptat dozajul de bentonita activata pentru corectarea proprietatilor fizico-chimice.
Fluidul de foraj contaminat cu cimentul din beton, de la partea superioara a transeei, va fi in mod obligatoriu indepartat din lucrare.
Deasemena din excavare rezulta noroi de foraj care intra in categoria deseurilor incadrate conform HG 856/2002 tip 01 05 04 deseuri si noroaie de foraj pe baza de apa duluce si impreuna cu fluidul de foraj contaminat se vor indeparta din santier, respectand indicatiile proiectului, in acest sens :
INDEPARTAREA NOROIULUI DE FORAJ SI FLUIDULUI DE FORAJ CONTAMINAT
Se va executa in conformitate cu proiectul tehnic, capitolul Masuri de protectie a mediului, unde se specifica ca in perioada de executie a lucrarilor, constructorul este obligat,printre altele, sa ia maruri pentru gestionarea corespunzatoare a deseurilor rezultate conform HG nr.856/2002- „Hotarare privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase” si Legii 426/2001 pentru aprobarea „Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.78/2000 privind regimul deseurilor”, prin selectarea si colectarea pe tipuri de deseuri in locuri amenajate, recuperarea deseurilor refolosibile si valorificarea acestora (prin integrarea, in masura posibilitatilor la alte lucrari, respectiv eliminarea periodica a deseurilor neutilizabile prin contract cu firme specializate).
Secventa de excavare
Excavarea poate fi realizata continu sau in panouri. Secventa excavarii, lungimea panourilor si distanta dintre panourile in curs de excavare depinde de conditiile de teren, tipul de perete si tipul echipamentelor de excavare.
Excavarea panourilor nu trebuie inceputa inainte ca betonul sau noroiul autointaritor din panourile adiacente sa nu fi ajuns la o rezistenta suficient de mare.
Pierderea fluidului de foraj
Atunci cand apare o pierdere brusca si semnificativa de fluid de foraj in timpul operatiei de excavare se va proceda la o reumplere imediata a transeei recomandabil cu fluid continand materiale cu proprietati izolatoare. Daca procedura este imposibila sau insuficienta, excavatia va fi reumpluta cat de repede posibil cu gel beton sau cu orice alt material care poate fi usor excavat ulterior.
In situatiile in care pot sa apara pierderi semnificative de noroi de foraj (pamanturi foarte permeabile, caverne, etc.) o cantitate suficienta de noroi de foraj si materiale izolatoare va fi va fi tinuta la dispozitie.
Curatarea excavatiei
Curatarea este necesara cand noroiul de foraj trebuie inlocuit de beton sau alte material. Fundul excavatiei si suprafata rosturilor va fi curatata si daca este necesar noroiul de foraj va fi deznisipat sau inlocuit. Cand trebuie introduse elemente de tipul carcaselor de armatura sau tuburilor de rost curatarea trebuie realizata inaintea instalarii. Procedura de curatare ca si timpul dintre operatii va fi stabilit de la primele panouri.
Realizarea rosturilor
Rosturile sunt in general realizate fie prin tuburi de rost de beton sau metal sau prin excavarea in betonul sau gelul beton intarit al unui panou turnat anterior. In unele cazuri in rosturi pot fi incorporate solutii de hidroizolare.
Tuburile de rost vor avea rezistenta corespunzatoare si vor fi corect aliniate pe toata lungimea lor.
In cazul in care tuburile de rost sunt extrase vertical, extractia se va face gradual in timpul prizei betonului sau al gelului beton.
In cazul in care extragerea tuburilor de rost se face lateral extractia va fi realizata la finalizarea excavatiei panoului adiacent.
Introducerea armaturilor si a altor elemente
Carcasele de armatura, panourile prefabricate de beton sau alte elemente (cum ar fi palplansele sau membranele) nu se vor sprijini pe fundul excavatiei i for fi suspendate de grinzile de ghidaj.
Carcasa de armatura se introduce in transee cu ajutorul unei macarale, cu sageata si putere la carlig corespunzatoare pentru o manevrare usoara.
Inainte de introducerea carcasei de armatura in transee ,se va face verificarea executarii corecte a sudurilor.
Carcasa de armatura va fi bine centrata intre grinzile de ghidare, respective intre peretii santului excavat, pentru a nu provoca surparea acestora sau agatarea si desprinderea distantierelor.
Coborarea carcasei intre grinzile de ghidare se face lent, fara smucituri sau opriri bruste care ar putea produce deformarea ei sau lovirea si surparea peretilor.
In cazul in care carcasa de armatura nu ajunge la cota din proiect, blocandu-se in timpul introducerii se va extrage imediat din transee, se va verifica starea ei si se va curata de pamantul depus, inainte de a se reintroduce in transee.
Betonarea si decaparea
La punerea in opera a betonului se vor respecta cu strictete urmatoarele conditii speciale:
– controlul calitatii noroiului, inainte si in timpul turnarii betonului si controlul calitatii betonului proaspat,
– mentinerea permanenta a nivelului noroiului in sant,
– pozitia coloanelor de betonare in masa de beton,
– masurarea volumului de beton turnat concomitent cu verificarea nivelului betonului in transee,
– luarea de probe necesare in timpul turnarii, pentru a fi incercate dupa intarire.
Turnarea betonului trebuie sa inceapa dupa cel mult o ora de la terminarea curatarii talpii transeei, timp in care se apreciaza ca se poate introduce in transee carcasa de armatura si se realizeaza toate lucrarile pregatitoare in vederea betonarii.
Inainte de turnarea betonului, se va verifica centrarea carcasei de armatura suspendata pe grinzile de ghidaj. De asemenea, in transee se instaleaza pompa submersibila prevazuta cu furtun pentru evacuarea noroiului impins de jos in sus de betonul turnat.
La excavatiile in uscat betonarea se va realiza in asa fel incat sa se evite segregarea. La excavatiile in uscat este permisa pomparea directa a betonului in transee. Vibrarea betonului nu este permisa atunci cand pot sa apara protuberante mai mari de 100mm.
In excavatiile unde a fost folosit noroiul de foraj betonarea se va face de jos in sus prin intermediul uneia sau mai multor tubulaturi de betonare.
Tubulatura de betonare trebuie sa fie curata si impermeabila. Diametrul interior va fi cel putin 0.15m si cel putin de 6 ori mai mare decat dimensiunea maxima a agregatelor. Diametrul exterior va fi ales in asa fel incat sa poata trece liber prin carcasa de armatura.
Numarul de tubulaturi de betonare va fi ales pentru un panou astfel incat sa se limiteze distanta orizontala pe care betonul trebuie sa o parcurga de la capatul tubulaturii. In conditii normale se recomanda ca aceasta distanta orizontala sa fie mai mica de 2.5m. Se recomanda ca cel putin o tubulatura de betonare sa fie folosita la fiecare carcasa de armatura in cazul in care sunt prevazute mai multe carcase intr-un panou.
Cand sunt folosite mai multe tuburi de betonare acestea vor fi aranjate si alimentate cu beton astfel incat sa fie asigurat un flux uniform de beton, pe directie verticala orientat de jos in sus.
Dupa ce betonarea a inceput tubulatura de betonare va fi intotdeauna pastrata sub nivelul betonului proaspat. Se recomanda ca tubulatura sa fie scufundata in beton pe o adancime de minimum 3m dar aceasta poate fi redusa la 2m daca nivelul betonului este cunoscut cu exactitate. Adancimea, masurata fata de nivelul betonului, la care se gaseste capatul tubulaturii de betonare poate fi redusa pe masura apropierii de nivelul terenului pentru a facilita curgerea betonului.
Viteza de crestere a nivelului betonului pe inaltime in panou nu trebuie sa fie mai mica de 3m pe ora. Cand sunt anticipate intarzieri care pot afecta calitatea betonului (de exemplu datorita conditiilor de trafic) betonului proaspat trebuie sa i se adauge o cantitate corespunzatoare de intarzietori de priza inca de la preparare.
Transportul betonului de la statia de preparare la locul de punere in opera se va efectua in mod obligatoriu cu autoagitatoare.
Pe timp de iarna se vor lua masuri necesare la prepararea si transportul betonului pentru executarea lucrarilor pe timp friguros, astfel incat la punerea in opera temperatura betonului sa fie de minim +5ºC.
Inainte de betonarea panoului se verifica daca statia de preparare a betonului poate asigura continuu beton pentru intreaga transee excavata si daca sunt asigurate mijloacele necesare pentru transportul betonului de la statie la santier.
Pentru a se asigura executia reusita a baretelor, trebuie create toate conditiile ca betonarea sa se desfasoare intr-un ritm continuu, fara intreruperi in aprovizionare si transport si intr-o cadenta de circa 8÷10 m3/ora.
Pentru a da posibilitatea betonului turnat la ultimele sarje sa impinga in sus betonul turnat anterior si pentru a evita intepenirea coloanei in beton, durata de turnare a betonului intr-un panou va fi de cel mult 6÷7 ore.
In timpul betonarii se executa periodic miscari lente de ridicare si coborare a coloanei de betonare, pana la terminarea operatiei de betonare, avand totodata grija ca evacuarea noroiului din transee – prin pompare – sa se faca astfel incat acesta sa nu ajunga sa deverseze peste grinzile de ghidaj.
Decaparea betonului de la nivelul prevazut va fi realizata folosind un echipament care sa nu distruga restul betonului turnat, armatura sau orice alta instrumentare instalata in panou.
Decaparea finala va fi realizata numai dupa ce betonul are o rezistenta suficient de mare pentru a se evita distrugerea. Daca este posibil pot fi realizate decapaje deasupra nivelului final inainte ca betonul sa faca priza.
MONITORIZAREA DEPLASARILOR PERETELUI INGROPAT SI A TASARILOR CONSTRUCTIEI
Pentru monitorizarea deplasarii peretelui de incinta , pe perioada executiei lucrarilor de infrastructura se vor instala 8 coloane inclinometrice avand lungimi egale cu fisele panourilor de perete mulat in care sunt introduse.
Pentru monitorizarea tasarilor terenului de fundare sub radier , atat pe perioada executiei lucrarilor cat si in exploatare , in zona centrala a parcajului se va instala o coloana extensometrica.
Atat masuratorile deplasarilor perettelui de incinta din pereti mulati , in coloanele inclinometrice , cat si cele ale tasarilor terenului de fundare sub radier se vor efectua conform unui program pentru urmarirea comportarii in timp a constructiei nou proiectate si a cladirilor invecinate , pe perioada executiei lucrarilor , tinandu-se seama de etapizarea acestora , si ulterior in exploatare.
Pentru monitorizarea tasarilor constructiei , pentru clasa de precizie B se vor instala 3 repere de referinta in terenul stabil si un numar de marci de tasare in structura cladirii , ce va fi stabilit de proiectantul structurii de rezistenta. Masuratorile se vor executa conform programului pentru urmarirea comportarii in timp a constructiei.